Infarctul miocardic: simptome, prevenție și intervenție rapidă

Medical 26 May 2025

Inima este motorul corpului nostru, pompa care asigură circulația sângelui și, implicit, oxigenarea tuturor organelor. Problemele cardiace pot apărea oricând, uneori fără semne evidente, iar netratate la timp pot conduce la complicații severe, chiar la deces. De aceea, este esențial să fim atenți la semnalele pe care corpul ni le transmite și să știm când să consultăm un medic cardiolog. 1. Durere în piept Durerea toracică este unul dintre cele mai importante și alarmante simptome care indică o problemă cardiacă. Aceasta poate avea diferite caracteristici: o presiune intensă, o senzație de strângere sau chiar o arsură în zona pieptului. Durerea poate iradia spre brațul stâng, gât, maxilar sau spate. De multe ori apare în timpul efortului fizic, stresului sau emoțiilor puternice, când inima are nevoie de mai mult oxigen. Dacă această durere apare brusc sau este însoțită de dificultăți de respirație, transpirații abundente sau greață, este nevoie de intervenție medicală urgentă, deoarece poate fi un semn de infarct miocardic. 2. Palpitații sau bătăi neregulate ale inimii Senzația că inima bate prea repede (tahicardie), prea încet (bradicardie) sau neregulat poate fi foarte neplăcută și indică tulburări de ritm cardiac (aritmii). Unele aritmii pot fi benigne, dar altele pot pune viața în pericol, cum este fibrilația atrială, care crește riscul de accident vascular cerebral. Palpitațiile pot apărea spontan, fără un motiv aparent, și pot fi însoțite de amețeli sau senzație de leșin. 3. Oboseală nejustificată și slăbiciune Un sentiment persistent de oboseală, chiar și după perioade adecvate de odihnă, poate sugera că inima nu funcționează eficient și nu poate furniza suficient sânge oxigenat către mușchi și organe. Insuficiența cardiacă, o afecțiune în care inima nu poate pompa cantitatea necesară de sânge, se manifestă adesea prin această oboseală anormală. De asemenea, scăderea performanței fizice și dificultatea de a face activități simple pot fi un semnal de alarmă. 4. Dispnee (respirație dificilă) Respirația dificilă sau senzația de sufocare, mai ales atunci când urci scările, faci efort sau te așezi, pot indica o insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni cardiace. Uneori, pacientul poate observa că trebuie să doarmă cu mai multe perne pentru a putea respira bine sau se poate trezi noaptea cu senzația de lipsă de aer (astmul cardiac). Acest simptom apare deoarece lichidul se poate acumula în plămâni ca urmare a funcției cardiace reduse. 5. Edeme la nivelul picioarelor și gleznelor Umflarea persistentă, vizibilă în special la nivelul gleznelor și picioarelor, poate fi un semn că inima nu pompează sângele eficient, iar lichidul se acumulează în țesuturi (edem). Acest simptom este frecvent întâlnit în insuficiența cardiacă, mai ales la persoanele vârstnice sau cele cu afecțiuni cronice. Edemele pot fi însoțite și de senzație de greutate sau durere. 6. Amețeli sau leșinuri Episoadele de amețeală, vedere încețoșată sau pierderi temporare ale conștienței (sincopă) pot avea cauze cardiace, precum aritmii grave sau tulburări ale valvei cardiace. Acestea se produc deoarece creierul primește mai puțin sânge oxigenat. În astfel de cazuri, este obligatorie o evaluare cardiologică complexă. 7. Tuse persistentă sau senzație de respirație șuierătoare O tuse cronică, neînsoțită de infecții respiratorii, mai ales dacă este însoțită de senzația de respirație șuierătoare (wheezing), poate fi cauzată de insuficiența cardiacă. Aceasta apare deoarece lichidul acumulat în plămâni irită căile respiratorii. Mulți pacienți pot confunda aceste simptome cu probleme pulmonare, dar ele pot avea o cauză cardiacă. 8. Dureri sau disconfort în alte zone ale corpului Uneori, durerea asociată cu problemele cardiace nu se limitează la piept. Durerea poate iradia spre brațul stâng, maxilar, gât, spate sau abdomen superior. Femeile, în special, pot avea simptome atipice, cum ar fi durere abdominală sau senzație de oboseală intensă, fără dureri toracice clare, ceea ce face diagnosticarea mai dificilă. 9. Creșterea rapidă și inexplicabilă în greutate O creștere semnificativă a greutății corporale într-un timp scurt poate fi cauzată de retenția de lichide în organism, un semn al insuficienței cardiace. Pe lângă edemele vizibile, pacientul poate observa o creștere a circumferinței abdominale sau o senzație de balonare. 10. Istoric familial de boli cardiace Riscul de boli cardiovasculare crește considerabil dacă în familie există antecedente de infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale sau alte afecțiuni cardiace. Dacă ai rude apropiate cu astfel de probleme, este recomandat să faci controale cardiologice periodice, chiar dacă nu ai simptome. De ce este important controlul cardiologic regulat? Bolile de inimă sunt principala cauză de mortalitate la nivel global, însă multe dintre ele pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt depistate la timp. Controlul cardiologic include evaluarea simptomelor, examinarea fizică, investigații precum electrocardiograma (EKG), ecocardiografia, testele de efort și analizele de sânge, care ajută la stabilirea unui diagnostic corect și la alegerea tratamentului potrivit.Ce poți face pentru a-ți proteja inima? Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru menținerea sănătății inimii: Renunță la fumat și evită expunerea la fumul de țigară. Adoptă o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și săracă în grăsimi saturate și zaharuri. Fă mișcare regulat, minim 150 minute pe săptămână de activitate moderată. Menține o greutate corporală sănătoasă. Controlează tensiunea arterială, diabetul și colesterolul prin consult medical și medicație adecvată, dacă este cazul. Redu stresul prin tehnici de relaxare și un somn de calitate. Concluzie Fii atent la semnalele pe care corpul ți le transmite și nu ignora simptomele care ar putea indica o problemă cardiacă. Un control cardiologic regulat, în special dacă te afli în categoria de risc, poate preveni complicații severe și îți poate salva viața. Dacă observi oricare dintre aceste 10 semne, programează-te cât mai curând la un medic specialist.

Boli 29 May 2025

Ce este, cum te afectează și ce poți face pentru a-l ține sub controlColesterolul este una dintre acele substanțe despre care auzim des, dar în fața căreia tindem să ridicăm din umeri, mai ales dacă nu resimțim simptome clare. Adevărul este că nivelul crescut de colesterol în sânge este adesea un dușman silențios, care nu doare, nu avertizează, dar poate duce în timp la probleme cardiace grave – uneori chiar fatale.Ce este, de fapt, colesterolul?Colesterolul este o substanță grasă (lipidică), produsă în mare parte de ficat și este esențială pentru organism: ajută la formarea membranelor celulare, a anumitor hormoni și a vitaminei D. Problema apare atunci când nivelurile sale devin dezechilibrate. În mod obișnuit, colesterolul este transportat în sânge de două tipuri de lipoproteine:LDL (Low-Density Lipoprotein) – cunoscut drept „colesterolul rău”, deoarece în cantități mari se poate depune pe pereții arterelor, formând plăci de aterom.HDL (High-Density Lipoprotein) – numit și „colesterolul bun”, deoarece ajută la transportarea colesterolului în exces înapoi spre ficat, unde este eliminat.Un dezechilibru între cele două (nivel mare de LDL și nivel mic de HDL) este cel care pune în pericol sănătatea cardiovasculară.Ce cauzează colesterolul crescut?Există mai mulți factori care pot contribui la creșterea nivelului de colesterol, iar mulți dintre aceștia țin de stilul de viață:Alimentația bogată în grăsimi saturate  – regăsite în prăjeli, fast-food, produse de patiserie, carne procesată sau lactate grase.Sedentarismul – lipsa activității fizice influențează negativ metabolismul lipidic.Stresul cronic – poate afecta indirect colesterolul prin modificări hormonale și ale comportamentului alimentar.Fumatul și alcoolul în exces – slăbesc pereții vaselor de sânge și pot contribui la creșterea LDL.Predispoziția genetică – în unele cazuri, colesterolul ridicat este moștenit (hipercolesterolemie familială).Unele boli cronice, cum ar fi diabetul, hipotiroidismul sau afecțiunile renale, pot, de asemenea, influența valorile colesterolului.De ce este colesterolul crescut periculos pentru inimă?În timp, excesul de colesterol LDL începe să se depună pe pereții arterelor, în special ale inimii și creierului. Aceste depuneri formează plăci de aterom, care îngustează vasele de sânge, reducând fluxul sangvin. Rezultatul? Inima primește mai puțin oxigen și nutrienți, iar riscul de infarct miocardic, angină pectorală sau accident vascular cerebral crește semnificativ.Această afecțiune poartă numele de ateroscleroză și este una dintre cauzele principale ale mortalității cardiovasculare în lume. Ce este și mai periculos: ateroscleroza progresează lent, fără simptome, până într-un punct critic.Poți avea colesterol crescut fără să știi?Absolut. Colesterolul crescut nu doare și nu dă simptome evidente. Este unul dintre motivele pentru care medicii recomandă efectuarea analizelor de sânge măcar o dată pe an, mai ales după vârsta de 35–40 de ani. Doar printr-un simplu test de sânge (profil lipidic) poți afla dacă valorile sunt în limite normale:Colesterol total: sub 200 mg/dLLDL („rău”): sub 100 mg/dL (sau sub 70 mg/dL la pacienții cu risc cardiovascular)HDL („bun”): peste 40 mg/dL la bărbați și peste 50 mg/dL la femeiTrigliceride: sub 150 mg/dLCum scazi colesterolul și îți protejezi inima?Primul pas este conștientizarea. Al doilea – schimbarea stilului de viață. Chiar și o reducere modestă a colesterolului LDL poate avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii.Modificările utile includ:Adoptarea unei alimentații bogate în fibre, fructe, legume, nuci, semințe și grăsimi sănătoase (precum cele din pește, ulei de măsline, avocado).Limitarea consumului de carne roșie, produse procesate, dulciuri rafinate și lactate grase.Creșterea nivelului de activitate fizică – mers pe jos, alergare ușoară, înot, ciclism, chiar și 30 de minute pe zi pot face diferența.Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool.Gestionarea stresului – prin tehnici de relaxare, mindfulness sau consiliere psihologică.În unele cazuri, medicul poate recomanda tratament medicamentos, cum ar fi statinele, pentru a menține colesterolul sub control.Concluzie: O alegere de zi cu ziColesterolul nu este inamicul tău. Dezechilibrul său, neglijat și ignorat, este. Avem puterea să intervenim devreme – prin teste simple, prin alegeri conștiente, printr-un stil de viață care nu doar previne, ci regenerează. Inima ta nu are nevoie de miracole, ci de grijă constantă.Așadar, dacă n-ai mai făcut de ceva timp un set de analize, poate că azi e o zi bună să programezi acel test de sânge. Poate părea un gest banal, dar poate însemna ani de viață în plus. Pentru inima ta. Și pentru tine.Este recomandat ca toți adulții să își testeze nivelul colesterolului cel puțin o dată la 4–6 ani, începând de la vârsta de 20 de ani. Dacă ai factori de risc (antecedente familiale, hipertensiune, diabet, fumat), testările trebuie să fie mai frecvente.Mergi la medic pentru un control complet, inclusiv un test de sânge (profil lipidic), care îți va arăta nivelul de LDL, HDL, colesterol total și trigliceride. Prevenția începe cu conștientizarea!Referințe Organizația Mondială a Sănătății (WHO) – Cardiovascular diseasesCenters for Disease Control and Prevention (CDC) – CholesterolAmerican Heart Association – Understanding Cholesterol

Boli 29 May 2025

Copilul tău pare sănătos, are energie, zâmbește, însă uneori te întrebi dacă totul este în regulă din punct de vedere al sănătății pe termen lung. Mănâncă sănătos? Se mișcă suficient? Este în regulă să aibă un pic de grăsime în plus? Iar ce legătură are colesterolul cu toate acestea?Adevărul poate fi surprinzător: primele semne ale unor probleme grave de sănătate, cum sunt bolile de inimă, pot începe să se formeze încă din copilărie. Sunt invizibile, nu doare, nu se vede, dar există și trebuie să fim atenți.De ce greutatea contează mai mult decât creziObezitatea la copii nu este doar o problemă estetică sau ceva ce se va „regla” odată cu vârsta. Este un semnal de alarmă metabolic care poate afecta sănătatea copilului tău pe termen lung. Copiii care au o greutate peste medie se confruntă cu riscuri medicale reale și crescute, cum ar fi:Colesterol crescut, în special LDL („colesterolul rău”), care poate începe să se depună pe arterele copiilor, afectând circulația sângelui și punând bazele bolilor cardiovasculare.Hipertensiunea arterială – tensiune mărită care pune presiune suplimentară pe inimă și vasele de sânge.Diabet de tip 2 – boală asociată cu nivelul crescut de zahăr în sânge, din ce în ce mai frecventă la copii supraponderali.Probleme cardiace – care apar la vârste tot mai mici, uneori chiar înainte de adolescență.Un aspect esențial este că nivelul ridicat al colesterolului la copii nu are simptome vizibile. Copilul nu va avea dureri sau semne clare care să te avertizeze. Singura modalitate sigură de a afla este prin analize medicale.Când ar trebui să mergi cu copilul la medic?Experții recomandă ca toți copiii să fie testați pentru colesterol între vârstele de 9 și 11 ani, chiar dacă par perfect sănătoși și activi. Dacă în familie există cazuri de colesterol ridicat, boli cardiovasculare, diabet sau obezitate, testarea poate fi făcută mai devreme, uneori chiar începând cu vârsta de 2 ani.Medicul pediatru va decide dacă este nevoie de:Analize de sânge care să includă colesterol total, LDL („rău”), HDL („bun”) și trigliceride.O evaluare nutrițională detaliată, pentru a vedea care sunt obiceiurile alimentare și stilul de viață.Un plan personalizat de intervenție, care poate include recomandări pentru alimentație, activitate fizică și, dacă e cazul, tratament medical.Ce poți face ca părinte – fără presiune, cu blândețeRolul tău ca părinte este esențial și puternic. Copiii învață mai mult din ceea ce văd la tine, decât din ce li se spune. Iată câteva sfaturi simple și eficiente:Fii un model de alimentație sănătoasă. Mănâncă împreună cu copilul, oferindu-i opțiuni variate și echilibrate: fructe, legume colorate, proteine sănătoase, grăsimi bune precum avocado, pește sau ulei de măsline. Evită interdicțiile rigide – mai bine arată-i alternative gustoase și naturale.Transformă mișcarea în joacă. Copiii au nevoie de cel puțin o oră de activitate fizică zilnică, dar trebuie să fie distractivă, nu o obligație. Fie că e vorba de dans, plimbări cu bicicleta, fotbal sau jocuri în aer liber, accentul trebuie pus pe bucurie.Schimbă limbajul. În loc să vorbești despre „a slăbi” sau „a fi gras”, vorbește despre sănătate: „a avea energie”, „a avea grijă de inimă” și „a te simți bine în corpul tău”.Fii atent la zahăr și gustări. Evită sucurile îndulcite, chiar și cele „naturale”, și gustările procesate. Un singur pahar de suc poate conține cât zahăr cât două zile întregi. Învață copilul să citească etichetele și să aleagă apă, fructe proaspete sau gustări sănătoase.Prevenția începe acasă – dar continuă în cabinetul mediculuiNu ești singur în acest drum și nu trebuie să faci totul de unul singur. Dacă observi că greutatea copilului tău este peste medie sau dacă ai îngrijorări legate de sănătatea lui, primul pas nu este să impui diete stricte sau să pui presiune. Primul pas este să consulți medicul pediatru sau un specialist în nutriție pediatrică.Un simplu set de analize de sânge poate oferi o imagine clară asupra riscurilor de colesterol și alte probleme metabolice. Cu intervenții corecte și la timp, poți preveni complicații serioase care ar putea apărea mai târziu în viață.

Medical 26 May 2025

Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac în care bătăile inimii devin neregulate și adesea mult prea rapide. Este cea mai frecventă aritmie diagnosticată în practica medicală și afectează în principal persoanele de vârstă mijlocie și vârstnicii. Cu toate acestea, poate apărea și la persoane tinere, mai ales dacă există factori favorizanți.Ce este fibrilația atrială?În mod normal, inima bate într-un ritm regulat, controlat de impulsuri electrice care pornesc dintr-un punct anume al atriului drept, numit nodul sinusal. Acest "pacemaker natural" al inimii transmite impulsurile care coordonează bătăile regulate ale celor patru camere cardiace. În fibrilația atrială, aceste semnale devin rapide, neorganizate și haotice, ceea ce face ca atriile să tremure sau să "fibrileze", în loc să se contracte eficient. Ca urmare, fluxul de sânge este afectat, ceea ce poate duce la stagnarea acestuia în atrii și la formarea de cheaguri.Tipuri de fibrilație atrialăAceastă afecțiune nu este întotdeauna ușor de recunoscut, deoarece simptomele pot varia de la o persoană la alta. Unele persoane simt o bătăi intense sau neregulate ale inimii, senzație de lipsă de aer, amețeli, oboseală persistentă sau chiar leșinuri. În alte cazuri, fibrilația atrială poate fi complet asimptomatică și descoperită întâmplător în cadrul unei investigații de rutină. Din păcate, chiar și în lipsa simptomelor, riscurile asociate – în special cel de accident vascular cerebral – rămân ridicate.Tipuri de fibrilație atrială:Paroxistică: Episoade care apar și dispar spontan, de obicei în decurs de 24 de ore, dar pot dura până la 7 zile.Persistentă: Episoade care durează mai mult de 7 zile și necesită intervenție medicală pentru a restabili ritmul normal.Persistentă de lungă durată: Fibrilația atrială care durează continuu timp de 12 luni sau mai mult.Permanentă: Situația în care ritmul neregulat este acceptat ca fiind permanent, iar decizia este de a nu mai încerca restabilirea ritmului normal.Cauze și factori de riscDe ce apare această tulburare? Cauzele sunt diverse și includ hipertensiunea arterială, boala coronariană (în care arterele inimii sunt îngustate), insuficiența cardiacă, valvulopatii (afecțiuni ale valvelor cardiace), infecții ale inimii sau afecțiuni tiroidiene, în special hipertiroidismul. De asemenea, consumul cronic de alcool, obezitatea, stresul psihic accentuat, lipsa somnului sau apneea de somn sunt factori de risc cunoscuți. Există și cazuri în care nu se identifică o cauză clară – aceste forme sunt cunoscute drept fibrilații atriale „lone” (izolate).Fibrilația atrială poate fi cauzată de:Hipertensiune arterialăBoală coronarianăInfarct miocardicAfecțiuni ale valvelor cardiaceHipertiroidismApnee în somnConsumul excesiv de alcoolStresul și oboseala cronicăFactorii de risc includ vârsta înaintată, istoricul familial de FA, obezitatea și diabetul zaharat.SimptomeSimptomele pot varia, iar unii pacienți pot fi asimptomatici. Cele mai frecvente manifestări includ:Palpitații.Oboseală.Dificultăți de respirație.Amețeli.Durere sau disconfort toracic.Senzație de slăbiciune.DiagnosticDiagnosticul fibrilației atriale se bazează pe:Electrocardiogramă (ECG): Evidențiază ritmul neregulat al inimii.Monitorizare Holter: Înregistrează activitatea cardiacă pe o perioadă extinsă.Ecocardiografie: Evaluează structura și funcția inimii.Analize de sânge: Identifică posibile cauze, cum ar fi dezechilibrele hormonale.TratamentTratamentul fibrilației atriale urmărește:Controlul ritmului cardiac: Restabilirea ritmului normal al inimii.Controlul frecvenței cardiace: Menținerea unei frecvențe cardiace adecvate.Prevenirea formării cheagurilor de sânge: Reducerea riscului de AVC.MedicamenteBeta-blocante (ex. metoprolol): Reduc frecvența cardiacă.Blocante ale canalelor de calciu (ex. verapamil): Controlează ritmul cardiac.Medicamente antiaritmice (ex. amiodarona): Restabilesc ritmul normal.Anticoagulante (ex. warfarină, apixaban): Previn formarea cheagurilor de sânge.Proceduri intervenționaleCardioversie electrică: Aplicarea unui șoc electric pentru a restabili ritmul normal.Ablație cu cateter: Distrugerea țesutului cardiac anormal care cauzează aritmia.Implantarea unui stimulator cardiac: Utilizat în cazurile în care alte tratamente nu sunt eficiente.ComplicațiiFibrilația atrială netratată poate duce la:Accident vascular cerebral (AVC): Cheagurile formate în atrii pot migra către creier.Insuficiență cardiacă: Inima nu mai pompează eficient sângele.Alte aritmii: Risc crescut de dezvoltare a altor tulburări de ritm cardiac.ConcluzieFibrilația atrială este o afecțiune serioasă care necesită diagnostic și tratament prompt. Prin monitorizare atentă și terapie adecvată, riscurile asociate pot fi semnificativ reduse. Este esențial să consultați un medic cardiolog pentru evaluare și management personalizat.Bibliografie:American Heart Association – “What is Atrial Fibrillation?” ESC Guidelines – “2020 ESC Guidelines for the diagnosis and management of atrial fibrillation”Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – “Atrial Fibrillation”

Medical 24 Aprilie 2025

Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de mortalitate la nivel global, afectând milioane de oameni în fiecare an. Cu toate acestea, multe dintre aceste afecțiuni pot fi prevenite prin alegeri conștiente, simple și constante în viața de zi cu zi. În acest articol, îți explicăm cum funcționează inima, ce o amenință și, mai ales, ce poți face pentru a o proteja cât mai eficient.Ce este sănătatea cardiovasculară și de ce contează? Sistemul cardiovascular include inima și rețeaua de vase de sânge care transportă oxigen și nutrienți către toate celulele din corp. O inimă sănătoasă înseamnă o circulație bună, un metabolism eficient și un corp capabil să răspundă la stresuri fizice și emoționale. Când sistemul cardiovascular este afectat, apar dezechilibre precum hipertensiunea, insuficiența cardiacă, infarctul sau accidentul vascular cerebral. Aceste boli nu sunt doar periculoase, ci și profund debilitante, afectând calitatea vieții și independența zilnică. Ce amenință sănătatea inimii? Mulți factori pot influența negativ funcționarea inimii, iar cei mai importanți sunt strâns legați de stilul de viață modern. Alimentația nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate, sare, zahăr și alimente procesate, crește riscul formării plăcilor de aterom care îngustează arterele. Aceasta duce la creșterea tensiunii arteriale și la o circulație deficitară a sângelui. Lipsa activității fizice favorizează obezitatea, încetinește metabolismul și reduce elasticitatea vasculară. O inimă sedentară este o inimă mai puțin eficientă, vulnerabilă în fața eforturilor. Fumatul este printre cei mai agresivi factori de risc: afectează pereții vaselor de sânge, crește vâscozitatea sângelui și reduce capacitatea organismului de a transporta oxigenul. Consumul excesiv de alcool și stresul cronic sunt, de asemenea, pericole ascunse. Stresul prelungit poate provoca hipertensiune, aritmii cardiace și dereglări metabolice, iar alcoolul, în cantități mari, afectează ritmul cardiac și ficatul – organ esențial pentru echilibrul general al corpului. Cum îți poți proteja inima în mod activ? Protejarea inimii nu presupune schimbări drastice, ci mai degrabă obiceiuri zilnice, aplicate consecvent. Începe prin a adopta o alimentație bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește gras și grăsimi sănătoase, precum uleiul de măsline sau nucile. Evită alimentele procesate și limitează sarea la mai puțin de 5 grame pe zi. Mișcarea fizică este esențială: nu este nevoie să devii atlet, ci să te miști regulat. Mersul alert, înotul, ciclismul sau chiar urcatul scărilor timp de cel puțin 30 de minute pe zi pot face o diferență majoră. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai rapide și eficiente metode de a-ți reduce riscul cardiac. La doar 24 de ore după ultima țigară, inima începe să se refacă, iar după un an, riscul de infarct scade la jumătate. Odihna corectă, gestionarea stresului prin meditație, respirație conștientă sau activități relaxante (lectură, timp petrecut în natură), contribuie la echilibrul sistemului nervos și, implicit, la sănătatea inimii. Nu în ultimul rând, controalele medicale regulate – măsurarea tensiunii arteriale, a colesterolului, glicemiei și evaluarea riscurilor individuale – sunt vitale pentru depistarea timpurie a problemelor cardiace. Consultă periodic un medic care să te evalueze corect.Terapii complementare și remedii naturale Pe lângă recomandările clasice, și natura poate susține sănătatea cardiovasculară. Ceaiul de păducel, talpa-gâștei sau vâscul au efecte benefice asupra tensiunii și ritmului cardiac. Suplimentele cu omega-3, coenzima Q10 sau magneziu pot ajuta în echilibrarea funcțiilor cardiace, dar trebuie administrate doar la recomandarea medicului. Medicina alternativă oferă și metode precum acupunctura sau reflexoterapia, care, în combinație cu tratamentul medical, pot reduce stresul și îmbunătăți circulația. Concluzie Sănătatea inimii este o responsabilitate de zi cu zi. Fiecare decizie legată de alimentație, mișcare, somn și gestionarea stresului are un impact asupra inimii tale. Nu aștepta semnele evidente ale bolii – acționează preventiv. Cu puțină disciplină și informare corectă, poți trăi mai mult și mai bine. Surse și referințe: World Health Organization (WHO) – Cardiovascular DiseasesAmerican Heart Association – Healthy Living ResourcesHarvard T.H. Chan School of Public Health – Preventing Heart DiseaseEuropean Society of Cardiology (ESC) – Guidelines on CVD Prevention

Cardiologie 07 Iulie 2025

Hipertensiunea arterială, cunoscută și sub denumirea de „tensiune mare”, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice ale secolului XXI. În ciuda prevalenței sale, rămâne deseori nedepistată și netratată, din cauza lipsei simptomelor evidente în fazele timpurii. Tocmai din acest motiv, hipertensiunea este adesea denumită „ucigașul tăcut”.Ce înseamnă hipertensiunea arterială?Tensiunea arterială reprezintă forța cu care sângele apasă pe pereții arterelor în timp ce circulă prin corp. Se exprimă prin două valori: presiunea sistolică (când inima se contractă) și presiunea diastolică (când inima se relaxează). Valorile normale sunt sub 120/80 mmHg. Atunci când valorile depășesc în mod repetat 140/90 mmHg, vorbim despre hipertensiune.Există două tipuri de hipertensiune. Forma primară (sau esențială) nu are o cauză clară, dar este legată de factori precum vârsta, predispoziția genetică, alimentația, stilul de viață și stresul. Forma secundară, mult mai rară, este consecința unei alte boli, cum ar fi afecțiunile renale sau hormonale.De ce este hipertensiunea periculoasă?Deși mulți pacienți nu resimt niciun disconfort în stadiile incipiente, hipertensiunea produce, în timp, leziuni la nivelul vaselor de sânge, inimii, creierului, rinichilor și ochilor. Aceste leziuni se acumulează treptat și pot duce la evenimente grave precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficiența renală sau pierderea vederii.Mai grav este că simptomele – atunci când apar – pot fi vagi și ușor de ignorat. Unele persoane resimt dureri de cap persistente, amețeli, tulburări de vedere, bătăi rapide ale inimii sau un țiuit în urechi, dar aceste semnale apar de obicei în stadii deja avansate ale bolii.Cum se stabilește diagnosticul?Diagnosticul de hipertensiune arterială nu se pune pe baza unei singure măsurători. Sunt necesare mai multe înregistrări, realizate în momente diferite, cu tensiometre omologate. În unele cazuri, medicul poate recomanda un holter de tensiune, care înregistrează valorile timp de 24 de ore.Pentru o evaluare completă, pacientului i se pot recomanda analize de sânge, analize de urină, electrocardiogramă (ECG) și ecografie cardiacă, pentru a verifica dacă organele vitale au fost afectate de presiunea crescută.Cum se tratează hipertensiunea?Primul pas în tratament este adoptarea unui stil de viață sănătos. O alimentație echilibrată, bogată în legume și săracă în sare, practicarea regulată a activității fizice, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool sunt măsuri esențiale. Reducerea stresului și un somn de calitate contribuie, de asemenea, la menținerea unei tensiuni normale.În cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, medicul poate recomanda tratament medicamentos. Există mai multe clase de medicamente utilizate, inclusiv inhibitori ai enzimei de conversie, blocanți ai canalelor de calciu, diuretice sau beta-blocante. De multe ori, tratamentul combină două sau mai multe medicamente, pentru un control eficient și susținut al tensiunii arteriale.Este esențial ca tratamentul să fie urmat constant, chiar și atunci când pacientul se simte bine. Hipertensiunea este o boală cronică și necesită monitorizare și ajustare periodică.Se poate preveni?Hipertensiunea poate fi prevenită în multe cazuri printr-un stil de viață echilibrat, o alimentație sănătoasă și activitate fizică regulată. Evitarea sedentarismului, menținerea unei greutăți corporale normale și reducerea consumului de sare sunt intervenții simple, dar cu un impact major. De asemenea, controlul altor factori de risc, cum ar fi colesterolul crescut sau diabetul, ajută la prevenirea instalării hipertensiunii.Este esențială și monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, chiar și în lipsa simptomelor evidente. Măsurătorile pot fi făcute acasă cu un tensiometru automat, dar pentru o evaluare completă este recomandat un consult medical periodic.La cine apelezi?Medicul de familie este primul medic la care trebuie să apelezi. Acesta poate efectua măsurători și investigații inițiale și îți poate recomanda modificări în stilul de viață.Dacă valorile tensiunii sunt ridicate sau persistente, medicul de familie te va direcționa către un medic cardiolog – specialistul care se ocupă de diagnosticul și tratamentul hipertensiunii arteriale și a bolilor cardiovasculare.În anumite cazuri, când se suspectează o cauză secundară (renală, endocrină), pot fi necesare consultații suplimentare la nefrolog sau endocrinolog.Pe lângă tratamentele prescrise, rolul medicului este și acela de educator medical, ghidând pacientul în înțelegerea riscurilor, a modului corect de a lua tratamentul și a importanței unui stil de viață echilibrat.Prevenția hipertensiunii înseamnă nu doar să trăim sănătos, ci și să ne cunoaștem corpul și să nu amânăm vizita la medic. Un control de rutină poate face diferența între o viață lungă și sănătoasă și o complicație gravă, dar prevenibilă.Referințe:World Health Organization (2023). Hypertension – Key facts. European Society of Cardiology (2023). ESC Guidelines on Arterial Hypertension.American Heart Association (2022). Understanding Blood Pressure Readings. Societatea Română de Cardiologie. Ghidul de management al hipertensiunii arteriale, ediția actualizată 2022.