Infarctul miocardic, cunoscut popular sub denumirea de atac de cord, reprezintă una dintre cele mai grave urgențe medicale. El apare atunci când fluxul de sânge către mușchiul inimii se blochează brusc, de obicei din cauza formării unui cheag într-o arteră coronariană. Mușchiul cardiac are nevoie permanentă de oxigen și nutrienți pentru a funcționa. Atunci când acest aport este întrerupt, celulele încep să moară în doar câteva minute. Din acest motiv, recunoașterea simptomelor și intervenția imediată pot face diferența dintre viață și moarte.
Cum se manifestă infarctul miocardic
Cele mai multe persoane descriu durerea din infarct ca pe o apăsare puternică sau o strângere în piept, uneori asemănătoare cu o greutate care apasă pe torace. Această durere poate dura mai mult de câteva minute și nu dispare complet la repaus. În multe cazuri, disconfortul nu rămâne localizat doar la nivelul pieptului, ci se poate extinde către brațul stâng, umeri, spate, gât sau mandibulă.
Alte semne care pot însoți durerea sunt respirația dificilă, transpirațiile reci, greața, amețeala sau o stare intensă de slăbiciune. Femeile, vârstnicii și pacienții cu diabet pot avea manifestări atipice – mai degrabă oboseală extremă, disconfort abdominal sau o stare generală de rău, fără durerea clasică în piept. Această variabilitate face ca infarctul să fie uneori dificil de recunoscut, motiv pentru care este recomandat ca orice simptom suspect să fie evaluat imediat de un medic.
Cine are un risc mai mare de infarct
Riscul de infarct este strâns legat de stilul de viață, dar și de factori genetici. Fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul și obezitatea sunt printre cei mai importanți factori favorizanți. Sedentarismul, alimentația bogată în grăsimi nesănătoase și stresul cronic contribuie, de asemenea, la deteriorarea vaselor de sânge și la apariția aterosclerozei – procesul prin care arterele se îngustează din cauza depunerii plăcilor de colesterol.
Pe lângă acești factori, istoricul familial joacă un rol semnificativ. Persoanele care au rude de gradul întâi (părinți sau frați) diagnosticați cu boli de inimă la vârste tinere prezintă o vulnerabilitate mai mare.

Ce putem face pentru prevenție
Prevenirea infarctului începe cu obiceiurile zilnice. Renunțarea la fumat este poate cea mai eficientă măsură de protecție cardiovasculară. O alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, pește și cereale integrale, ajută la menținerea nivelului optim de colesterol și tensiune arterială. În același timp, este recomandată limitarea consumului de grăsimi saturate, dulciuri rafinate și sare.
Mișcarea regulată, chiar și sub forma plimbărilor zilnice de 30 de minute, are un efect major asupra sănătății inimii. Controlul periodic al tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului este esențial, în special pentru persoanele cu factori de risc. La acestea se adaugă gestionarea stresului și respectarea unui program de somn adecvat. Toate aceste măsuri nu doar reduc riscul unui infarct, ci îmbunătățesc calitatea generală a vieții.
Cum trebuie acționat în caz de infarct
Dacă apar simptome sugestive pentru infarct, timpul devine crucial. Prima și cea mai importantă măsură este apelarea numărului de urgență 112. Transportul la spital trebuie făcut de echipajul medical, nu pe cont propriu, deoarece ambulanța este dotată cu aparatura necesară pentru stabilizarea pacientului.
În așteptarea ajutorului, persoana trebuie să stea liniștită și să evite efortul. Dacă are la îndemână aspirină și nu există contraindicații sau alergii cunoscute, poate mesteca un comprimat, ceea ce ajută la reducerea formării cheagurilor de sânge.
La spital, medicii pot interveni fie cu medicamente care dizolvă cheagul, fie printr-o procedură numită angioplastie, care presupune deschiderea arterei blocate și montarea unui stent. În cazurile severe, atunci când arterele sunt afectate pe suprafețe extinse, poate fi necesară o operație de bypass coronarian.
Concluzie
Infarctul miocardic rămâne o urgență medicală de temut, dar șansele de supraviețuire și recuperare sunt considerabil mai mari atunci când pacientul ajunge rapid la spital. Cunoașterea simptomelor și reacția promptă pot salva vieți, iar adoptarea unui stil de viață sănătos reprezintă cea mai bună strategie de prevenție.







